Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului”. Ediţia a VIII-a, Bilbor, 2015
Cum se întâmplă, de ani buni, spre fiecare sfârşit de anotimp rece, şi în 2015 Bilborul ne-a primit, vineri, 6 februarie, cu o iarnă de-a dreptul prietenoasă, cu multă zăpadă şi un soare strălucitor şi cald precum şi sufletele bilborenilor. Această căldură am simţit-o, încă odată în aceşti ani, la Complexul social al Bisericii Ortodoxe din Bilbor, unde gazdele celei de-a VIII-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului” au fost şi de data aceasta, cum se spune în popor, la înălţime, atât prin organizarea unor condiţii deosebite - primire, masă, cazare şi desfăşurare a activităţilor, cât şi datorită căldurii şi bucuriei manifestate de prilejul revederii.
Ca de obicei, Consiliul Local şi Primăria comunei Bilbor, Parohia Ortodoxă Bilbor, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita - Cercul „Luceafărul” Bilbor, Asociaţia Culturală „Filantropia” Bilbor, Centrul Cultural Topliţa şi Fundaţia Culturală „Miron Cristea” Topliţa, factorii locali ai organizării manifestării, s-au străduit să adune în această splendidă comună din nordul judeţului Harghita elite ale culturii şi cercetării româneşti, din sud-estul transilvan şi din Ţară, care au susţinut lucrări inedite, de valoare ştiinţifică, privind viaţa şi activitatea lui Octavian Codru Tăslăuanu, fiu al Bilborului, satul de care s-a simţit atât de legat toată viaţa.
Lucrările sesiunii au început vineri după-amiază cu o rugăciune, aşa cum se cuvine în această oază de creştinism, oficiată de părintele Dumitru Apostol, protopop de Topliţa şi paroh de Bilbor, după care prof. Angelica Maria Stan, director al Şcolii Gimnaziale „O.C. Tăslăuanu” din localitate a deschis, practic, lucrările sesiunii. Ilie Trif, primarul comunei, în cuvinte puţine, dar dense, la împlinirea a 139 de ani de la naşterea ilustrului fiu al Bilborului, a scos în evidenţă faptul că O.C. Tăslăuanu a fost unul dintre cei care au făcut cinste Ţării şi neamului nostru românesc prin activitatea sa multilaterală de ilustru cărturar, om de cultură, gazetar şi scriitor, patriot şi om politic, numărându-se printre marii bărbaţi care au pus temeliile Statului Naţional Unitar Român.
În continuarea lucrărilor primei părţi a manifestării, profesorul Ilie Şandru a moderat activitatea dedicată lansărilor de cărţi şi publicaţii. Pentru început, într-un limbaj elevat, presărat pe alocuri cu un fin umor, au fost prezentate revista „Vatra veche”, cu suplimentul dedicat scriitorului şi omului de radio Valentin Marica, un neobosit promovator al valorilor culturale mureşene, şi volumele „Între Csilla şi Caribda” şi „Întoarcerea lui Ioan Alexandru” de însăşi autorul lor, redactorul-şef, poetul şi scriitorul Nicolae Băciuţ, şi Valentin Marica, ambii membrii ai Uniunii Scriitorilor din România. Despre revista ASTRA „Buzăul Ardelean”, anul I, nr. 1, 2014, a vorbit dr. Ioan Lăcătuşu, care a prezentat un scurt istoric al zonei „buzaielor ardelene”, subliniind unitatea de acţiune, spiritualitate şi cultură, manifestată de locuitorii săi de-a lungul timpului, după care a arătat principalele obiective urmărite de colectivul de redacţie al revistei. Despre directorul publicaţiei, prof. Corina Sporea Bărăgan, şi activitatea sa profesional-publicistică a făcut completări şi prof. Vasile Stancu. Manifestarea s-a încheiat cu un excelent recital de poezie „Eminescu - Grigore Vieru”, susţinut de poetul Nicolae Băciuţ.
A doua zi, la începutul lucrărilor organizatorii au făcut participanţilor o surpriză deosebit de plăcută prezentând momente artistice de autentic folclor şi fierbinte patriotism, aşa cum numai în satele cu o veche tradiţie românească o mai poţi întâlni astăzi. Protagoniştii - frumoşii şi talentaţii copii ai bilborenilor, elevi ai Şcolii Gimnaziale din localitate, conduşi de dascălii lor. După „poza de grup” (foto mare) a tuturor participanţilor la această manifestare de spirit şi suflet românesc, au fost reluate lucrările cu prezentarea lucrării centrale a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice, ediţia a VIII-a, revista intitulată Sesiunea de comunicări şi referate „Octavian Codru Tăslăuanu”, Ediţia a VII-a, 2014, susţinută de prof. Vasile D. Stan, care a arătat că publicaţia cuprinde 10 din comunicările şi referatele susţinute la ediţia precedentă a Sesiunii bilborene şi este editată de Şcoala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu” Bilbor cu ocazia sărbătoririi a 139 de ani de la naşterea scriitorului. Prezenţi la Bilbor, profesorii Constantin Costea şi Dumitru Ţepeluş, unul dintre autorii volumului Despărţământul ASTRA Topliţa, împreună cu Lucian Giura, l-au prezentat ca fiind un instrument necesar „pentru a aduce un modest omagiu acelora care în anii grei ai perioadei interbelice - într-o zonă „delicată” a Transilvaniei, atunci, ca şi astăzi - au depus, dezinteresat şi în spirit patriotic naţional, tot efortul disponibil pentru ca binefacerile culturii să se răspândească în sânul confraţilor lor”. De asemenea, ambii au solicitat, alături şi de alţi participanţi (Ioan Lăcătuşu, Ilie Şandru), ca să se studieze posibilitatea reînfiinţării vechiului Despărţământ interbelic topliţean. Ultima lansare de carte a fost făcută de directorul Arhivelor Naţionale Mureş, prof. dr. Liviu Boar, care a prezentat volumul Arhivele Mureşene, serie nouă nr. III (VII), 2014, publicat de Arhivele Naţionale Mureş şi Asociaţia Arhiviştilor „David Prodan”, Filiala Târgu-Mureş, subliniind faptul că instituţia pe care o conduce, împreună cu Arhivele Naţionale Bacău şi Arhivele Naţionale Baia-Mare, sunt, la ora actuală, singurele Arhive Naţionale judeţene din Ţară care editează asemenea anuare arhivistice aflate sub conducerea unor consilii ştiinţifice de excepţie şi care publică documente arhivistice de o mare valoare ştiinţifică.
Încheindu-se lansările de carte s-a trecut la susţinerea comunicărilor pregătite de scriitori, oameni de cultură şi cercetători din Târgu-Mureş, Sfântu-Gheorghe, Bacău, Bucureşti şi Topliţa, care au adăugat informaţii de mare valoare despre activitatea lui O.C. Tăslăuanu, întregind zestrea biografică a acestuia. Astfel, dr. Alin Spânu, cercetător din Bucureşti, a prezentat trei scrisori interesante primite, în anul 1915, de către Octavian Codru Tăslăuanu; prof. Vilică Munteanu, din Bacău, cercetând arhiva Ministerului Apărării Naţionale, a prezentat la Bilbor trei caracterizări ale lui Octavian Codru Tăslăuanu în foile calificative din perioada octombrie 1916 - februarie 1918, care întregesc, cum nu se poate mai bine, personalitatea căpitanului Tăslăuanu. Dacă în primele două documente, pe lângă buna activitate se scoate în evidenţă şi cultura lui Octavian Codru Tăslăuanu, în al treilea, datorită priceperii cu care acesta îşi îndeplinea îndatoririle militare, se propune avansarea excepţională la gradul de maior. Dr. Daniel Nicolae, din Bucureşti, a prezentat comunicarea „Moştenirea lui Octavian Codru Tăslăuanu: Reîntregirea României”, din care a reieşit faptul că Octavian Codru Tăslăuanu a scris istorie, istoria faptelor, pentru că el era un om al faptelor. Prof. Vasile Stancu, din Sfântu-Gheorghe, a adus la Bilbor o scrisoare inedită a lui Octavian Codru Tăslăuanu adresată prietenului său Alexandru Lapedatu, scrisoare din care reiese modul în care Tăslăuanu îşi alegea prietenii şi valoarea acestora, academicianul Lapedatu fiind unul dintre prietenii săi apropiaţi până la sfârşitul vieţii. Dr. Valentin Marica, din Târgu-Mureş, a făcut o analiză pe textele lui Octavian Codru Tăslăuanu, arătând disponibilitatea acestuia de a ieşi din tiparele textului liniar şi de a prezenta o simbioză a evenimentului. Acesta remarcă faptul că pe lângă eveniment, aducea, întotdeauna, o rememorare de acasă, o amintire de la Bilbor sau despre Bilbor, contopită cu o intensă trăire interioară. Prof. Angelica Maria Stan, din Bilbor, a adus în actualitate câteva portrete din opera lui Octavian Codru Tăslăuanu, imaginea tatălui, a mamei, a bunicului, a bunicii. Dr. Ioan Lăcătuşu, din Sfântu-Gheorghe, a venit la Bilbor cu studii, articole şi recenzii despre Octavian Codru Tăslăuanu apărute în anuarele „Angustia” din Sfântu-Gheorghe şi „Sangidava” din Topliţa. Dr. Liviu Boar, din Târgu-Mureş, a adus documente inedite din istoria Bilborului. Din păcate, nuvela „Al doilea cadril” a prof. Ilie Şandru, cel mai bun cunoscător al vieţii şi activităţii lui Octavian Codru Tăslăuanu, nuvelă care întregea cum nu se putea mai bine o manifestare organizată la scară naţională, care de la o ediţie la alta se dovedeşte că-şi îndeplineşte menirea, atât prin valoarea participanţilor, a organizării, cât şi a lucrărilor prezentate, nu a putut fi susţinută de autor datorită unei stări de sănătate precare, fond pe care sa şi internat la Spitalul Municipal din Topliţa.
Cea de-a VIII-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului” s-a încheiat într-un registru specific iernilor la Bilbor, o plimbare cu săniile trase de cai, cu zurgălăi, pe un traseu de câţiva kilometri, până pe Pârâul Ruşilor, unde, de data aceasta, nu mai era acea tabără militară din Primul Război Mondial, ci o cabană-muzeu etnografic, în care participanţii au fost aşteptaţi de Mihai şi soţia lui, proprietarii acesteia, cu multă căldură sufletească şi nelipsitul vin fiert, numai bun la un popas al unei asemenea deosebite plimbări.
În încheierea cronicii noastre de la Bilbor se cuvin mulţumiri tuturor celor care s-au implicat şi au trudit în organizarea acestui moment cultural-ştiinţific, în mod special primarului Ilie Trif, părintelui protopop Dumitru Apostol, familiei prof. Vasile şi Angelica Maria Stan şi, nu în ultimul rând, prof. Ilie Şandru, acest neobosit promotor al culturii în zonă, care bolnav fiind, a participat cu dăruire în organizarea anterioară şi prima zi a lucrărilor Sesiunii Naţionale.
Cum se întâmplă, de ani buni, spre fiecare sfârşit de anotimp rece, şi în 2015 Bilborul ne-a primit, vineri, 6 februarie, cu o iarnă de-a dreptul prietenoasă, cu multă zăpadă şi un soare strălucitor şi cald precum şi sufletele bilborenilor. Această căldură am simţit-o, încă odată în aceşti ani, la Complexul social al Bisericii Ortodoxe din Bilbor, unde gazdele celei de-a VIII-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului” au fost şi de data aceasta, cum se spune în popor, la înălţime, atât prin organizarea unor condiţii deosebite - primire, masă, cazare şi desfăşurare a activităţilor, cât şi datorită căldurii şi bucuriei manifestate de prilejul revederii.
Ca de obicei, Consiliul Local şi Primăria comunei Bilbor, Parohia Ortodoxă Bilbor, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita - Cercul „Luceafărul” Bilbor, Asociaţia Culturală „Filantropia” Bilbor, Centrul Cultural Topliţa şi Fundaţia Culturală „Miron Cristea” Topliţa, factorii locali ai organizării manifestării, s-au străduit să adune în această splendidă comună din nordul judeţului Harghita elite ale culturii şi cercetării româneşti, din sud-estul transilvan şi din Ţară, care au susţinut lucrări inedite, de valoare ştiinţifică, privind viaţa şi activitatea lui Octavian Codru Tăslăuanu, fiu al Bilborului, satul de care s-a simţit atât de legat toată viaţa.
Lucrările sesiunii au început vineri după-amiază cu o rugăciune, aşa cum se cuvine în această oază de creştinism, oficiată de părintele Dumitru Apostol, protopop de Topliţa şi paroh de Bilbor, după care prof. Angelica Maria Stan, director al Şcolii Gimnaziale „O.C. Tăslăuanu” din localitate a deschis, practic, lucrările sesiunii. Ilie Trif, primarul comunei, în cuvinte puţine, dar dense, la împlinirea a 139 de ani de la naşterea ilustrului fiu al Bilborului, a scos în evidenţă faptul că O.C. Tăslăuanu a fost unul dintre cei care au făcut cinste Ţării şi neamului nostru românesc prin activitatea sa multilaterală de ilustru cărturar, om de cultură, gazetar şi scriitor, patriot şi om politic, numărându-se printre marii bărbaţi care au pus temeliile Statului Naţional Unitar Român.
În continuarea lucrărilor primei părţi a manifestării, profesorul Ilie Şandru a moderat activitatea dedicată lansărilor de cărţi şi publicaţii. Pentru început, într-un limbaj elevat, presărat pe alocuri cu un fin umor, au fost prezentate revista „Vatra veche”, cu suplimentul dedicat scriitorului şi omului de radio Valentin Marica, un neobosit promovator al valorilor culturale mureşene, şi volumele „Între Csilla şi Caribda” şi „Întoarcerea lui Ioan Alexandru” de însăşi autorul lor, redactorul-şef, poetul şi scriitorul Nicolae Băciuţ, şi Valentin Marica, ambii membrii ai Uniunii Scriitorilor din România. Despre revista ASTRA „Buzăul Ardelean”, anul I, nr. 1, 2014, a vorbit dr. Ioan Lăcătuşu, care a prezentat un scurt istoric al zonei „buzaielor ardelene”, subliniind unitatea de acţiune, spiritualitate şi cultură, manifestată de locuitorii săi de-a lungul timpului, după care a arătat principalele obiective urmărite de colectivul de redacţie al revistei. Despre directorul publicaţiei, prof. Corina Sporea Bărăgan, şi activitatea sa profesional-publicistică a făcut completări şi prof. Vasile Stancu. Manifestarea s-a încheiat cu un excelent recital de poezie „Eminescu - Grigore Vieru”, susţinut de poetul Nicolae Băciuţ.
A doua zi, la începutul lucrărilor organizatorii au făcut participanţilor o surpriză deosebit de plăcută prezentând momente artistice de autentic folclor şi fierbinte patriotism, aşa cum numai în satele cu o veche tradiţie românească o mai poţi întâlni astăzi. Protagoniştii - frumoşii şi talentaţii copii ai bilborenilor, elevi ai Şcolii Gimnaziale din localitate, conduşi de dascălii lor. După „poza de grup” (foto mare) a tuturor participanţilor la această manifestare de spirit şi suflet românesc, au fost reluate lucrările cu prezentarea lucrării centrale a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice, ediţia a VIII-a, revista intitulată Sesiunea de comunicări şi referate „Octavian Codru Tăslăuanu”, Ediţia a VII-a, 2014, susţinută de prof. Vasile D. Stan, care a arătat că publicaţia cuprinde 10 din comunicările şi referatele susţinute la ediţia precedentă a Sesiunii bilborene şi este editată de Şcoala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu” Bilbor cu ocazia sărbătoririi a 139 de ani de la naşterea scriitorului. Prezenţi la Bilbor, profesorii Constantin Costea şi Dumitru Ţepeluş, unul dintre autorii volumului Despărţământul ASTRA Topliţa, împreună cu Lucian Giura, l-au prezentat ca fiind un instrument necesar „pentru a aduce un modest omagiu acelora care în anii grei ai perioadei interbelice - într-o zonă „delicată” a Transilvaniei, atunci, ca şi astăzi - au depus, dezinteresat şi în spirit patriotic naţional, tot efortul disponibil pentru ca binefacerile culturii să se răspândească în sânul confraţilor lor”. De asemenea, ambii au solicitat, alături şi de alţi participanţi (Ioan Lăcătuşu, Ilie Şandru), ca să se studieze posibilitatea reînfiinţării vechiului Despărţământ interbelic topliţean. Ultima lansare de carte a fost făcută de directorul Arhivelor Naţionale Mureş, prof. dr. Liviu Boar, care a prezentat volumul Arhivele Mureşene, serie nouă nr. III (VII), 2014, publicat de Arhivele Naţionale Mureş şi Asociaţia Arhiviştilor „David Prodan”, Filiala Târgu-Mureş, subliniind faptul că instituţia pe care o conduce, împreună cu Arhivele Naţionale Bacău şi Arhivele Naţionale Baia-Mare, sunt, la ora actuală, singurele Arhive Naţionale judeţene din Ţară care editează asemenea anuare arhivistice aflate sub conducerea unor consilii ştiinţifice de excepţie şi care publică documente arhivistice de o mare valoare ştiinţifică.
Încheindu-se lansările de carte s-a trecut la susţinerea comunicărilor pregătite de scriitori, oameni de cultură şi cercetători din Târgu-Mureş, Sfântu-Gheorghe, Bacău, Bucureşti şi Topliţa, care au adăugat informaţii de mare valoare despre activitatea lui O.C. Tăslăuanu, întregind zestrea biografică a acestuia. Astfel, dr. Alin Spânu, cercetător din Bucureşti, a prezentat trei scrisori interesante primite, în anul 1915, de către Octavian Codru Tăslăuanu; prof. Vilică Munteanu, din Bacău, cercetând arhiva Ministerului Apărării Naţionale, a prezentat la Bilbor trei caracterizări ale lui Octavian Codru Tăslăuanu în foile calificative din perioada octombrie 1916 - februarie 1918, care întregesc, cum nu se poate mai bine, personalitatea căpitanului Tăslăuanu. Dacă în primele două documente, pe lângă buna activitate se scoate în evidenţă şi cultura lui Octavian Codru Tăslăuanu, în al treilea, datorită priceperii cu care acesta îşi îndeplinea îndatoririle militare, se propune avansarea excepţională la gradul de maior. Dr. Daniel Nicolae, din Bucureşti, a prezentat comunicarea „Moştenirea lui Octavian Codru Tăslăuanu: Reîntregirea României”, din care a reieşit faptul că Octavian Codru Tăslăuanu a scris istorie, istoria faptelor, pentru că el era un om al faptelor. Prof. Vasile Stancu, din Sfântu-Gheorghe, a adus la Bilbor o scrisoare inedită a lui Octavian Codru Tăslăuanu adresată prietenului său Alexandru Lapedatu, scrisoare din care reiese modul în care Tăslăuanu îşi alegea prietenii şi valoarea acestora, academicianul Lapedatu fiind unul dintre prietenii săi apropiaţi până la sfârşitul vieţii. Dr. Valentin Marica, din Târgu-Mureş, a făcut o analiză pe textele lui Octavian Codru Tăslăuanu, arătând disponibilitatea acestuia de a ieşi din tiparele textului liniar şi de a prezenta o simbioză a evenimentului. Acesta remarcă faptul că pe lângă eveniment, aducea, întotdeauna, o rememorare de acasă, o amintire de la Bilbor sau despre Bilbor, contopită cu o intensă trăire interioară. Prof. Angelica Maria Stan, din Bilbor, a adus în actualitate câteva portrete din opera lui Octavian Codru Tăslăuanu, imaginea tatălui, a mamei, a bunicului, a bunicii. Dr. Ioan Lăcătuşu, din Sfântu-Gheorghe, a venit la Bilbor cu studii, articole şi recenzii despre Octavian Codru Tăslăuanu apărute în anuarele „Angustia” din Sfântu-Gheorghe şi „Sangidava” din Topliţa. Dr. Liviu Boar, din Târgu-Mureş, a adus documente inedite din istoria Bilborului. Din păcate, nuvela „Al doilea cadril” a prof. Ilie Şandru, cel mai bun cunoscător al vieţii şi activităţii lui Octavian Codru Tăslăuanu, nuvelă care întregea cum nu se putea mai bine o manifestare organizată la scară naţională, care de la o ediţie la alta se dovedeşte că-şi îndeplineşte menirea, atât prin valoarea participanţilor, a organizării, cât şi a lucrărilor prezentate, nu a putut fi susţinută de autor datorită unei stări de sănătate precare, fond pe care sa şi internat la Spitalul Municipal din Topliţa.
Cea de-a VIII-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului” s-a încheiat într-un registru specific iernilor la Bilbor, o plimbare cu săniile trase de cai, cu zurgălăi, pe un traseu de câţiva kilometri, până pe Pârâul Ruşilor, unde, de data aceasta, nu mai era acea tabără militară din Primul Război Mondial, ci o cabană-muzeu etnografic, în care participanţii au fost aşteptaţi de Mihai şi soţia lui, proprietarii acesteia, cu multă căldură sufletească şi nelipsitul vin fiert, numai bun la un popas al unei asemenea deosebite plimbări.
În încheierea cronicii noastre de la Bilbor se cuvin mulţumiri tuturor celor care s-au implicat şi au trudit în organizarea acestui moment cultural-ştiinţific, în mod special primarului Ilie Trif, părintelui protopop Dumitru Apostol, familiei prof. Vasile şi Angelica Maria Stan şi, nu în ultimul rând, prof. Ilie Şandru, acest neobosit promotor al culturii în zonă, care bolnav fiind, a participat cu dăruire în organizarea anterioară şi prima zi a lucrărilor Sesiunii Naţionale.
